La GreenKid, o serbare de grădiniță inspirată de Reggio Emilia nu  este despre perfecțiune sau despre replici învățate mecanic, ci despre copii, emoție și autenticitate.

Serbarea de primăvară de anul acesta a fost o expresie firească a felului în care înțelegem educația: cu respect pentru fiecare copil și pentru ritmul lui unic.

Am construit împreună o poveste inspirată din natură, în care ghioceii, fluturașii, păsările, copacii și soarele nu au fost doar personaje, ci expresii ale unor procese reale – trezirea, creșterea, transformarea. Copiii nu au „jucat” roluri, ci au fost invitați să le simtă și să le trăiască, fiecare în felul său.

În spiritul abordării Reggio Emilia, am ales rolurile și replicile pornind de la copii. I-am observat, i-am ascultat și am adaptat totul în funcție de cum se simt: copiii mai încrezători au avut replici mai lungi, iar cei mai timizi sau care întâmpină dificultăți în vorbire au primit replici scurte, sigure, în care să se simtă confortabil. Acolo unde anumite sunete erau greu de pronunțat, le-am evitat, pentru ca experiența de a vorbi în fața publicului să fie una de reușită, nu de stres.

Un moment profund emoționant a fost cel în care o fetiță cu dificultăți de auz a devenit aducătoarea primăverii. Ea a aprins, rând pe rând, lumânările celorlalți copii, dând viață fiecărui element din natură, iar apoi a numărat ghioceii – un gest simplu, dar plin de sens, în care fiecare copil a fost văzut și inclus. Nu a fost o adaptare, ci o integrare firească, în care ceea ce poate copilul a devenit punctul central.

Întreaga serbare a avut un ritm blând, specific abordării Reggio Emilia, construit în jurul ideii că natura respiră, iar noi respirăm odată cu ea. Momentele de liniște s-au împletit cu replici rostite rar și cu cântece colective sau în grupuri mici, care au legat povestea fără grabă. Nu am căutat sincronul perfect, ci prezența autentică a copiilor.

Am încercat să implicăm toate simțurile: lumina caldă a lumânărilor, materialele naturale, sunetele discrete de clopoțel sau xilofon, chiar și mirosurile din camera de natură care au însoțit pregătirea. Copiii nu au fost doar pe scenă, ci într-o experiență completă, trăită cu corpul și emoțiile lor.

Și poate tocmai de aceea, și apariția lor a fost simplă. Fără costume elaborate, ci cu haine în culori blânde, eșarfe ușoare și mici detalii care să susțină povestea. Am lăsat intenționat spațiu pentru ca esența să rămână vizibilă: copilul.

Pentru noi, o serbare nu este un spectacol, ci o etapă de creștere. Este un moment în care copiii își găsesc vocea, încrederea și locul în grup. Iar ceea ce rămâne, dincolo de emoția zilei, este această experiență de a fi fost văzuți, acceptați și încurajați exact așa cum sunt.

Și poate acesta este cel mai frumos lucru: că fiecare copil crește diferit. Și exact așa este bine. Pentru că așa trebuie să fie grădiniță Reggio Emilia: un loc în care fiecare limbaj al creativității, își găsește expresie de manifestare.